Misiunea Ortodoxa Romana Sfantul Ioan Evanghelistul din Charlotte, NC SaintJohnRo.org - Misiunea Ortodoxa Romana Sfantul Ioan Evanghelistul Charlotte, NC -- Romanian Orthodox Mission Saint John the Evangelist from Charlotte, NC
Acasa  |  Sf. Ioan Botezatorul  |  Program Liturgic   |  Evenimente  |  Calendar  |  Forum   |  Contacte


Misiunea Noastra
Consiliu Parohial
Program Liturgic
Evenimente
Galerie Foto
Preot Paroh
Scurt Istoric

Capela Online
Carti Audio
Filme Ortodoxe
Rugaciuni
Acatiste
Cantari

Credinta Noastra
Cuvinte De Folos
Mic Catehism

Alte Link-uri

Biblioteca Online
Sfintele Taine
Spovedanie
Harta Site



Donatii Online

Utilitazor nou?    Ai uiat parola?
Autentificare Email   





Canonul de rugaciune înainte de Sfânta Împărtășanie

CANONUL DE RUGACIUNE INAINTE DE SFANTA IMPARTASANIE

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea esti si toate le împlinesti, Vistierul bunătătilor si dătătorule de viată, vino si Te sălăsluieste întru noi, si ne curăteste pe noi de toată întinăciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curăteste păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează si vindecă neputintele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieste (de trei ori).

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care esti în ceruri, sfintească-Se numele Tău, vie împărătia Ta, fie voia Ta, precum în cer asa si pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi si ne iartă nouă greselile noastre, precum si noi iertăm gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveste de cel rău. Doamne miluieste (de 12 ori), Veniti să ne închinăm... (de trei ori),


Psalmul 50
Al lui David.

l. Miluieste-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Si după multimea îndurărilor Tale, sterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea si de păcatul meu mă curăteste.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc si păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Tie unuia am gresit si rău înaintea Ta am făcut, asa încât drept esti Tu întru cuvintele Tale si biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit si în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate si cele ascunse ale întelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop si mă voi curăti; spăla-mă-vei si mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fata Ta de la păcatele mele si toate fărădelegile mele sterge-le.
11. Inimă curată zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept înnoieste întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la fata Ta si Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale si cu duh stăpânitor mă întăreste.
14. Învăta-voi pe cei fără de lege căile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveste-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfă, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă si smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, si să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptătii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău vitei.


Canonul

Cântarea 1, glasul al 2-lea:
Irmos: Veniti, popoare, să cântăm...

Stih: Inimă curată zideste întru mine, Dumnezeule, si duh drept înnoieste întru cele dinlăuntru ale mele.

Pâine a vietii celei vesnice să-mi fie mie Trupul Tău cel sfânt, Milostive Doamne, si scump Sângele Tău, si tămăduire durerilor celor de multe feluri.

Stih: Nu mă lepăda de la fata Ta si Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.

Învredniceste-mă, Stăpâne, pe mine, nevrednicul, să mănânc Trupul Tău cel preacurat si să beau Sângele Tău cel preascump, cu credintă si cu dragoste.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Întinat fiind cu lucruri netrebnice, eu, ticălosul, nu sunt vrednic să mă împărtăsesc cu preacuratul Tău Trup si cu dumnezeiescul Tău Sânge, Hristoase; ci fă-mă vrednic de aceasta.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Dumnezeiască Mireasă, ceea ce esti bună si binecuvântată, care ai odrăslit Spicul cel nearat spre mântuire lumii, învredniceste-mă ca, mâncându-L pe Acesta, să mă mântuiesc.


Cântarea a 3-a:
Irmos: Pe piatra credintei întărindu-mă...

Dă-mi, Hristoase, picături de lacrimi, care să-mi curătească necurătia inimii mele, ca, fiind curătit, în cuget curat, cu credintă si cu frică să vin, Stăpâne, spre împărtăsirea Darurilor Tale.

Spre iertarea păcatelor să-mi fie mie Preacuratul Tău Trup si dumnezeiescul Tău Sânge, si spre împărtăsirea cu Duhul Sfânt, si spre viata de veci, Iubitorule de oameni, si spre îndepărtarea durerilor si a necazurilor.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Doamne, învredniceste-mă să mă împărtăsesc fără de osândă cu preacurat Trupul Tău si cu scumpul Tău Sânge, si să slăvesc bunătatea Ta.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Preacurată, ceea ce esti masă a Pâinii Vietii, care S-a pogorât de sus, pentru milă, si a dăruit lumii viată nouă, învredniceste-mă acum si pe mine, nevrednicul, să gust cu frică din Acesta si să fiu viu.


SEDEALNA, glasul al 8-lea:

Foc si lumină să-mi fie mie primirea Preacuratelor si de viată făcătoarelor Tale Taine, Mântuitorule, arzând neghina păcatelor si luminându-mă peste tot, spre cuvântarea de Dumnezeu cea adevărată; că nu voi da înselăciunii vrăjmasului cele sfinte, nici Îti voi da sărutare înselătoare, ci ca desfrânata, căzând înaintea Ta, si ca tâlharul, mărturisindu-mă, strig către Tine: Pomeneste-mă, Doamne, când vei veni întru împărătia Ta.


Cântarea a 4-a:
Irmos: Venit-ai din Fecioară...

Întrupându-Te, Mult-milostive, voit-ai a Te da spre junghiere, ca un miel, pentru păcatele noastre. Pentru aceasta mă rog Tie să curătesti si păcatele mele.

Tămăduieste rănile sufletului meu, Doamne, si mă sfinteste tot si mă învredniceste, Stăpâne, să fiu părtas dumnezeiestii Tale Cine celei de taină eu, ticălosul.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Să stăm toti cu frică si cu cutremur, tinând ochii inimii sus si strigând către Mântuitorul: Întăreste-ne si ne întelepteste, Milostive Doamne, întru frica Ta.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Fă si mie milostiv pe Cel ce L-ai purtat în pântecele tău, stăpână, si mă păzeste pe mine, robul tău, neîntinat si fără de prihană, ca, primind înăuntrul meu Mărgăritarul cel duhovnicesc, să mă sfintesc.


Cântarea a 5-a:
Irmos: Dătătorule de lumină...

Precum ai zis mai înainte, Hristoase, fii acum cu smeritul robul Tău si petrece întru mine, precum ai făgăduit, că, iată, mănânc Trupul Tău cel dumnezeiesc si beau Sângele Tău.

Cuvinte al lui Dumnezeu si Dumnezeule, cărbunele Trupului Tău să-mi fie mie, întunecatului, spre luminare, si Sângele Tău spre curătirea întinatului meu suflet.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Având suflet întinat si buze necurate, nu cutez să mă apropii de Tine, Hristoase, si să primesc Trupul Tău; ci fă-mă vrednic de aceasta.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Marie, Maica lui Dumnezeu, care esti sălas scump al bunei miresme, cu rugăciunile tale fă-mă vas ales pentru a mă împărtăsi cu Sfintele Taine ale Fiului tău.


Cântarea a 6-a:
Irmos: Întru adâncul păcatelor...

Mintea si sufletul, inima si trupul, sfinteste-mi-le, Mântuitorule, si mă învredniceste fără de osândă, Stăpâne, să mă apropii de înfricosătoarele Tale Taine.

Ca, înstrăinându-mă de patimi, să am adăugirea harului Tău si întărirea vietii, prin împărtăsirea cu Sfintele Tale Taine, Hristoase.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Cu frică si cu cutremur să ne apropiem toti de dumnezeiestile Taine ale lui Hristos si să primim adevăratul si sfântul Lui Trup si adevăratul, sfântul si scumpul Lui Sânge.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Dumnezeule, Cuvântul lui Dumnezeu cel Sfânt, sfinteste-mă acum cu totul pe mine, cel ce vin către dumnezeiestile Tale Taine, pentru rugăciunile Sfintei Maicii Tale.
Apoi: Doamne, miluieste (de trei ori), Slavă..., Si acum...


CONDACUL, glasul al 2-lea
Podobie: Cele de sus...

Să nu mă treci cu vederea, Hristoase, pe mine, cel ce primesc Pâinea, adică Trupul Tău, si dumnezeiescul Tău Sânge, si mă împărtăsesc cu Preacuratele si înfricosătoarele Tale Taine, Stăpâne; să nu-mi fie mie, ticălosului, spre osândă, ci spre viata vesnică si fără de moarte.


Cântarea a 7-a:
Irmosul: Chipului celui de aur...

Împărtăsirea nemuritoarelor Tale Taine, Hristoase, să-mi fie mie acum izvor de bunătăti, lumină, viată, nepătimire si solire spre adăugirea si înmultirea dumnezeiestii Tale bunătăti, ca să Te slăvesc pe Tine, Cel ce singur esti bun.

Izbăveste-mă de patimi, de vrăjmasi, de nevoi si de tot necazul, pe mine, cel ce mă apropii acum cu cutremur, cu dragoste si cu sfială, Iubitorule de oameni, de Tainele Tale cele nemuritoare si dumnezeiesti, si-Ti cânt Tie: Bine esti cuvântat, Doamne, Dumnezeul părintilor nostri.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Suflete al meu ticălos, suflete pătimas, înspăimântează-te văzând preaslăvitele Taine; lăcrimează suspinând si bătându-te în piept, strigă si zi: Doamne, curăteste-mă pe mine, desfrânatul.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Ceea ce ai născut pe Mântuitorul Hristos mai presus de minte, de Dumnezeu dăruită, tie, celei curate, mă rog acum eu, robul tău cel necurat: Pe mine, cel ce voiesc să mă apropii acum de Tainele cele Preacurate, curăteste-mă întru totul de întinăciunea trupului si a sufletului.


Cântarea a 8-a:
Irmos: Pe Cel ce în cuptorul cel cu foc...

Cerestilor, înfricosătoarelor si Sfintelor Tale Taine, Hristoase, si Cinei Tale celei dumnezeiesti si de taină si pe mine, cel deznădăjduit, acum părtas a fi mă învredniceste, Dumnezeule, Mântuitorul meu.

Către a Ta milostivire alergând, Bunule, cu frică strig către Tine: Petrece întru mine, Mântuitorule, si eu întru Tine, precum ai zis; că iată, îndrăznind spre mila Ta, mănânc Trupul Tău si beau Sângele Tău.

Binecuvântăm pe Tatăl si pe Fiul si pe Sfântul Duh, Domnul.

Mă cutremur, primind focul, să nu mă aprind ca ceara si ca iarba. O, înfricosătoare Taină! O, milostivire a lui Dumnezeu! Cum eu, tină fiind, mă împărtăsesc cu dumnezeiescul Trup si Sânge si mă fac fără stricăciune!

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Cu adevărat, Maica lui Dumnezeu, în pântecele tău S-a copt Pâinea cea dumnezeiască a Vietii, păzind nevătămat pântecele tău cel nevinovat. Pentru aceasta te lăudăm pe tine ca pe hrănitoarea noastră, întru toti vecii.


Cântarea a 9-a:
Irmos: Fiul Părintelui celui fără de început...

Bun este Domnul, gustati si vedeti; că de demult, pentru noi, precum suntem noi făcându-Se, si o dată pe Sine Părintelui Său ca jertfă aducându-Se, pururea Se junghie, sfintind pe cei ce se împărtăsesc cu Dânsul.

Cu sufletul si cu trupul să mă sfintesc, Stăpâne, să mă luminez, să mă mântuiesc, să-Ti fiu Tie locas prin împărtăsirea Sfintelor Taine, avându-Te pe Tine locuitor întru mine, împreună cu Tatăl si cu Duhul, Făcătorule de bine, Mult-milostive.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Ca focul si ca lumina să-mi fie mie Trupul si Sângele Tău cel scump, Mântuitorul meu, arzând materia păcatului si mistuind spinii patimilor si luminându-mă tot pe mine, cel ce mă închin Dumnezeirii Tale.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. a Născătoarei de Dumnezeu:

Dumnezeu S-a întrupat din sângiuirile tale cele curate. Pentru aceasta te laudă pe tine, stăpână, tot neamul si te slăveste multimea îngerilor, că prin tine au văzut pe Cel ce stăpâneste toate, luând fiintă omenească.

Si îndată:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită si prea nevinovată si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstită decât heruvimii si mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curăteste păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează si vindecă neputintele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieste (de trei ori).

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care esti în ceruri, sfintească-Se numele Tău, vie împărătia Ta, fie voia Ta, precum în cer asa si pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi si ne iartă nouă greselile noastre, precum si noi iertăm gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveste de cel rău.
Doamne miluieste (de 40 ori)


Rugăciune de cerere către Presfânta de Dumnezeu Născătoarea
Facere a lui Pavel Monahul din Mânăstirea Făcătoarei de bine.
Nepătată, neîntinată, nestricată, fără prihană, curată Fecioară, a lui Dumnezeu Mireasă, Stăpână care pe Dumnezeu-Cuvântul, cu oamenii, prin preaslăvită nasterea ta L-ai unit si firea cea lepădată a neamului nostru cu cele ceresti ai împreunat-o, ceea ce stii singură nădejdea celor fără de nădejde si celor biruiti ajutătoare; gata folositoare celor ce aleargă la tine si tuturor crestinilor scăpare. Nu te scârbi de mine cel păcătos si întinat, care cu urâte gânduri, cu cuvinte si cu fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut si prin lenea dulcetilor vietii cu voia rob m-am făcut. Ci, ca ceea ce esti Maica Iubitorului de oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni milostiveste-te spre mine păcătosul si întinatul si primeste rugăciunea mea ce se aduce tie din buze necurate. Si pe Fiul tău si Stăpânul nostru si Domnul, cu îndrăzneala Ta ca o Maică, cuprinzând, roagă-L ca să-mi deschidă si mie milostivirile cele iubitoare de oameni, ale bunătătii Sale. Si trecând greselile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăintă si lucrător poruncilor Sale iscusit să mă arate. Si fii lângă mine pururea ca o milostivă si milosârdă si iubitoare de bine. În această viată de acum, caldă folositoare si ajutătoare; năvălirile potrivnicilor oprindu-le si la pocăintă îndreptându-mă si în vremea iesirii mele, ticălosul meu suflet păzindu-l si întunecatele chipuri ale viclenilor diavoli, departe de la dânsul izgonindu-le. Si în ziua înfricosatei judecăti, de munca cea vesnică izbăvindu-mă si slavei celei negrăite a Fiului tău si Dumnezeului nostru, mostean pe mine arătându-mă. Pe care să o si dobândesc, Stăpâna mea, Preasfântă de Dumnezeu Născătoare, prin mijlocirea si sprijinul tău. Cu darul si cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului tău, a Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea, si închinăciunea, împreună cu Cel făra de început a Lui Părinte si cu Preasfântul si Bunul si de viată făcătorul Duhul Lui, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.


Rugăciuneacătre Domnul nostru Iisus Hristos

Facere a lui Antioh Monahul Pandectul.
Si ne dă nouă Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă trupului si sufletului; si ne păzeste pe noi de întunecatul somn al păcatului si de toată întunecata si cea de noapte patima a dulcetii. Conteneste întărâtările patimilor, stinge săgetile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu viclesug. Zburdarile trupului nostru le potoleste si tot gândul nostru cel pământesc si trupesc, adoarme-l. Si ne dăruieste nouă, Dumnezeule, minte desteaptă, cuget curat, inimă trează, somn usor si de toată nălucirea satanei nestrămutat. Si ne scoală pe noi în vremea rugăciunii, întăriti în poruncile Tale, si pomenirea judecătilor Tale în noi nestricată avându-o. Cuvântare de slavă Ta în toată noaptea ne dăruieste, ca să cântăm, să binecuvântam si să slăvim prea cinstitul si prea încuviintatul Tău nume: al Tătalui si al Fiului si al Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin!


Troparele de umilintă

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Tie, ca unui Stăpân, noi păcătosii robii Tăi; miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.
Doamne, miluieste-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută si acum ca un milostiv si ne izbăveste pe noi de vrăjmasii nostri, că Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tău, toti lucrul mâinilor Tale si numele Tău chemăm.
Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Usa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu esti mântuirea neamului crestinesc.
Doa
mne miluieste (de 12 ori), Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.Veniti să ne închinăm... (de trei ori),


Psalmul 22
Al lui David.

1. Domnul mă paste si nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc de păsune, acolo m-a sălăsluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul meu l-a întors, povătuitu-m-a pe căile dreptătii, pentru numele Lui.
4. Că de voi si umbla în mijlocul mortii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine esti.
5. Toiagul Tău si varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu si paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
7. Si mila Ta mă va urma în toate zilele vietii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.


Psalmul 23
Al lui David.

1. Al Domnului este pământul si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc în ea.
2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el si pe râuri l-a asezat pe el.
3. Cine se va sui în muntele Domnului Si cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
4. Cel nevinovat cu mâinile si curat cu inima, care n-a luat în desert sufletul său si nu s-a jurat cu viclesug aproapelui său.
S. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul si milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută fata Dumnezeului lui Iacob.
7. Ridicati, căpetenii, portile voastre si vă ridicati portile cele vesnice si va intra Împăratul slavei.
8. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare si puternic, Domnul Cel tare în război.
9. Ridicati, căpetenii, portile voastre si vă ridicati portile cele vesnice si va intra Împăratul slavei.
10. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.


Psalmul 115
Al lui David.

Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte. Eu am zis întru uimirea mea: Tot omul este mincinos! Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? Paharul mântuirii voi lua si numele Domnului voi chema. Făgăduintele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporul Său. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuviosilor Lui. O, Doamne, eu sunt robul Tău, eu sunt robul Tău si fiul roabei Tale; rupt-ai legăturile mele. Tie-Ti voi jertfi jertfă de laudă si numele Domnului voi chema. Făgăduintele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporul Lui, în curtile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin. Aliluia (de trei ori) si trei metanii.

Si aceste tropare:

Fărădelegile mele trece-le cu vederea, Doamne, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, si curăteste inima mea, făcând-o biserică a Preacuratului Tău Trup si Sânge, si nu mă lepăda pe mine de la fata Ta, Cel ce ai nemăsurată mare milă.

Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.

Spre împărtăsirea Sfintelor Tale Taine cum voi îndrăzni eu, nevrednicul? Că de voi cuteza să mă apropii de Tine, laolaltă cu cei vrednici, haina mă vădeste că nu este de cină si osândă voi pricinui prea păcătosului meu suflet; ci curăteste, Doamne, necurătia sufletului meu si mă mântuieste, ca un iubitor de oameni.

Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Mare este multimea greselilor mele, Născătoare de Dumnezeu. La tine alerg, Curată, mântuire trebuindu-mi. Cercetează neputinciosul meu suflet si te roagă Fiului tău si Dumnezeului nostru să-mi dăruiască iertare de relele ce am făcut, ceea ce esti una binecuvântată.


Iar în Sfânta si Marea Joi, se zice acesta:

Când măritii ucenici, la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint îmbolnăvindu-se, s-a întunecat si judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avutii, pe cel ce pentru acestea spânzurare si-a agonisit; fugi de sufletul nesătios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învătătorului, Cel ce esti spre toti bun, Doamne, slavă Tie!

Apoi: Doamne, miluieste (de 40 de ori) si metanii câte vei putea. După aceasta, zicând aceste stihuri, fii cu luare-aminte spre îndreptarea ta:

Trupul Stăpânului vrând să-L primesti spre hrană,
Fii cu frică să nu te arzi, că foc este;
Sângele Lui vrând să-L bei spre împărtăsire,
Mergi si cu cei ce te-au mâhnit te împacă,
Si asa îndrăzneste de ia hrana sfântă.
Vrând să te-mpărtăsesti cu Jertfa cea de Taină,
Cu al Stăpânului Trup făcător de viată,
Întru acest chip te roagă cu cutremur:


Rugăciunea întâi, a Sfântului Vasile cel Mare:

Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce esti izvorul vietii si al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută si nevăzută, Fiul Tatălui celui fără de început, Cel ce esti împreună-vesnic cu Dânsul si împreună fără de început, Care pentru multa bunătate, în zilele cele din urmă, ai purtat Trup si Te-ai răstignit, si Te-ai jertfit pentru noi, cei nemultumitori si nerecunoscători, si cu Sângele Tău ai înnoit firea noastră cea stricată prin păcat, Însuti Împărate, Cel ce esti fără de moarte, primeste si pocăinta mea, a păcătosului, si pleacă urechea Ta către mine si ascultă graiurile mele, că am gresit, Doamne; gresit-am la cer si înaintea Ta si nu sunt vrednic a căuta spre înăltimea slavei Tale. Că am mâniat bunătatea Ta, călcând învătăturile Tale si neascultând poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fără răutate fiind, Îndelung-răbdător si Mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine să pier cu fărădelegile mele, în tot chipul asteptând întoarcerea mea. Că Tu ai zis, Iubitorule de oameni, prin proorocul Tău: „Cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă si să fie viu”. Că nu vrei, Stăpâne, să pierzi făptura mâinilor Tale, nici nu voiesti pierderea oamenilor, „ci vrei ca toti să se mântuiască si la cunostinta adevărului să vină”. Pentru aceasta si eu, desi sunt nevrednic cerului si pământului si acestei vieti trecătoare, pentru că m-am supus cu totul păcatului si m-am făcut rob dezmierdărilor si am necinstit chipul Tău, dar fiind făptura si zidirea Ta, nu deznădăjduiesc de a mea mântuire, eu ticălosul, ci, nădăjduind în milostivirea Ta cea fără de margini, vin către Tine: Primeste-mă deci si pe mine, Iubitorule de oameni Hristoase, ca pe desfrânata si ca pe tâlharul, ca pe vamesul si ca pe fiul cel pierdut, si ridică sarcina cea grea a păcatelor mele, Cel ce ridici păcatul lumii si tămăduiesti neputintele oamenilor; Cel ce chemi la Tine pe cei osteniti si împovărati si le dai odihnă; Cel ce n-ai venit să chemi la pocăintă pe cei drepti, ci pe cei păcătosi, si mă curăteste de toată necurătia trupului si a sufletului. Învată-mă să săvârsesc sfintenie întru frica Ta, ca, întru curată mărturisirea cugetului meu, primind părticica Sfintelor Tale Taine, să mă unesc cu Sfântul Tău Trup si Sânge si să Te am pe Tine locuind si petrecând întru mine împreună cu Tatăl si cu Sfântul Duh. Asa, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă împărtăsirea Preacuratelor si de viată făcătoarelor Tale Taine, nici să ajung neputincios cu sufletul si cu trupul, împărtăsindu-mă cu nevrednicie; ci dă-mi, până la suflarea mea cea mai de pe urmă, fără de osândă să primesc părticica Sfintelor Tale Taine, spre împărtăsirea cu Duhul Sfânt, ca merinde pentru viata de veci si spre răspuns bine primit la înfricosătorul Tău scaun de judecată, ca si eu, dimpreună cu toti alesii Tăi, să fiu părtas bunătătilor Tale celor nestricăcioase, pe care le-ai gătit, Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, întru care esti preaslăvit în vecii vecilor. Amin.


Rugăciunea a doua, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Doamne, Dumnezeul meu, stiu că nu sunt vrednic, nici în stare ca să intri sub acoperământul casei sufletului meu, pentru că este cu totul pustiu si surpat si nu afli în mine loc potrivit ca să-Ti pleci capul. Ci, precum din înăltime Te-ai plecat pentru noi, pleacă-Te si acum spre smerenia mea. Si, precum ai binevoit a Te culca în pesteră si în ieslea necuvântătoarelor, asa binevoieste a intra si în ieslea necuvântătorului meu suflet si în întinatul meu trup. Si, precum n-ai socotit lucru nevrednic a intra si a cina împreună cu păcătosii în casa lui Simon cel lepros, asa binevoieste a intra si în casa smeritului, leprosului si păcătosului meu suflet. Si, precum n-ai îndepărtat pe desfrânata cea păcătoasă, cea asemenea mie, care a venit si s-a atins de Tine, asa Te milostiveste si de mine, păcătosul, care vin să mă ating de Tine. Si, precum nu Te-ai scârbit de întinata si necurata ei gură, ce Te-a sărutat, asa nu Te scârbi nici de întinata si mai necurata mea gură, nici de buzele mele cele necurate si pângărite si de limba mea cea cu totul necurată. Ci să-mi fie mie cărbunele Preasfântului Tău Trup si al Scumpului Tău Sânge spre sfintire si spre luminare, spre însănătosirea smeritului meu suflet si trup, spre usurarea greutătii greselilor mele celor multe, spre paza de toată lucrarea diavolească, spre îndepărtarea si mutarea răului si vicleanului meu obicei, spre omorârea patimilor, spre plinirea poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har si spre dobândirea împărătiei Tale. Că nu vin la Tine ca un nepăsător, Hristoase Dumnezeule, ci încrezându-mă în bunătatea Ta cea nespusă si ca nu cumva, rămânând departe prea multă vreme de împărtăsirea Ta, să fiu prins de lupul cel întelegător. Pentru aceasta mă rog Tie, Cel ce singur esti sfânt, Stăpâne: Sfinteste-mi sufletul si trupul, mintea si inima, rărunchii si măruntaiele; înnoieste-mă tot si înrădăcinează frica Ta întru mădularele mele si sfintenia Ta fă-o nestearsă de la mine. Si-mi fii mie ajutător si folositor, îndreptând în pace viata mea si învrednicindu-mă a sta de-a dreapta Ta, cu sfintii Tăi, pentru rugăciunile si mijlocirile Preacuratei Maicii Tale si ale slujitorilor Tăi celor fără trup, ale preacuratelor puteri, si pentru ale tuturor sfintilor, care din veac au bineplăcut Tie. Amin.


Rugăciunea a treia, a Sfântului Simeon Metafrastul:


Doamne, Cel ce singur esti curat si fără stricăciune, Care, pentru nespusa milostivire a iubirii de oameni ai luat toată firea noastră din curatele si feciorestile sângiuiri ale celei ce Te-a născut pe Tine mai presus de fire, cu venirea Dumnezeiescului Duh si cu bunăvoirea Tatălui celui de-a pururea vesnic, Hristoase Iisuse, întelepciunea lui Dumnezeu, pacea si puterea; Cel ce ai primit cu trupul Tău patimile cele de viată făcătoare si mântuitoare: crucea, piroanele, sulita, moartea, omoară-mi patimile cele trupesti, care îmi strică sufletul. Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărătia iadului, îngroapă-mi sfaturile mele cele viclene prin gânduri bune si risipeste duhurile cele viclene. Cel ce cu învierea Ta cea de a treia zi si de viată purtătoare ai ridicat pe strămosul cel căzut, ridică-mă si pe mine, cel ce am alunecat în păcat, punându-mi înainte chipuri de pocăintă. Cel ce cu preaslăvită înăltarea Ta la cer ai îndumnezeit trupul pe care L-ai luat si L-ai cinstit cu sederea de-a dreapta Tatălui, învredniceste-mă prin împărtăsirea Sfintelor Tale Taine să dobândesc partea cea de-a dreapta a celor mântuiti. Cel ce prin pogorârea Mângâietorului Duh ai făcut vase cinstite pe Sfintii Tăi Ucenici, arată-mă si pe mine a fi locas al venirii Lui. Cel ce vei veni iarăsi să judeci toată lumea întru dreptate, binevoieste să Te întâmpin si eu pe nori, pe Tine, Judecătorul si Făcătorul meu, împreună cu toti sfintii Tăi, ca neîncetat să Te slăvesc si să Te laud pe Tine, împreună cu Părintele Tău cel fără de început si cu Preasfântul si Bunul si de viată făcătorul Tău Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.


Rugăciunea a patra, a Sfântului Simeon Metafrastul:

Precum voi sta înaintea înfricosătorului si nefătarnicului Tău scaun de judecată, Hristoase Dumnezeule, primind întrebare si dând răspuns de relele ce am făcut, asa si astăzi, mai înainte de a sosi ziua osândirii mele, stând la sfântul Tău altar, înaintea Ta si înaintea înfricosătorilor si sfintilor Tăi îngeri, fiind înduplecat de mărturia cugetului, pun înainte faptele mele cele rele si fărădelegile, dându-le pe fată si vădindu-le. Ci vezi, Doamne, smerenia mea si-mi iartă toate păcatele mele; vezi că s-au înmultit mai mult decât perii capului meu fărădelegile mele. Căci ce rău n-am săvârsit? Ce păcat n-am făcut? Ce rău nu mi-am închipuit în sufletul meu? Că iată si cu faptele am făcut desfrânare si preadesfrânare, mândrie, trufie, batjocură, hulă, vorbă desartă, înfierbântare la râs, betie, lăcomie a pântecelui, mâncare fără măsură, răutate, pizmă, iubire de argint, iubire de avutie, cămătărie, iubire de mine însumi, iubire de mărire, răpire, nedreptate, agonisire de rusine, invidie, grăire de rău, fărădelege; toate simtirile si toate mădularele mi le-am întinat si le-am stricat si de nici o treabă le-am făcut, ajungând cu totul sălas diavolului. Si stiu, Doamne, că fărădelegile mele au covârsit capul meu, dar multimea îndurărilor Tale este neasemănată, si mila bunătătii Tale cea fără de răutate este nespusă si nu este nici un păcat care să biruiască iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta, Preaminunate Împărate, fără de răutate Doamne, fă minunate milele Tale spre mine păcătosul; arată-mi puterea bunătătii Tale, arată-mi tăria milostivirii Tale celei îndurate si mă primeste pe mine, păcătosul, cel ce mă întorc; primeste-mă cum ai primit pe fiul cel pierdut, pe tâlharul si pe desfrânata. Primeste-mă pe mine cel ce peste măsură Ti-am gresit si cu cuvântul si cu fapta si cu pofta cea fără de cale si cu gândul cel dobitocesc. Si, precum ai primit pe cei ce au venit în ceasul al unsprezecelea, care nimic vrednic n-au lucrat, asa mă primeste si pe mine, păcătosul; că mult am gresit si m-am spurcat si am scârbit Duhul Tău cel Sfânt si am mâniat milostivirea Ta cea iubitoare de oameni, cu fapta, cu cuvântul si cu gândul, noaptea si ziua, pe fată si într-ascuns, cu voie si fără de voie. Si stiu că vei pune înaintea mea păcatele mele în acelasi chip în care le-am făcut, si mă vei întreba de cele ce cu stiintă, fără de iertare, am gresit. Ci, Doamne, nu cu judecata Ta cea dreaptă, nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine si nici cu urgia Ta sa mă pedepsesti. Miluieste-mă, Doamne, că nu sunt numai neputincios, ci si zidirea Ta sunt. Că Tu, Doamne, ai întărit peste mine frica Ta, dar eu am făcut răutate înaintea Ta. Tie Unuia am gresit; dar Te rog să nu intri la judecată cu robul Tău. Că de vei căuta la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea sta înaintea Ta? Că eu sunt adâncul păcatului si nu sunt vrednic, nici în stare a căuta si a privi înăltimea cerului, din pricina multimii păcatelor mele celor fără de număr; că toate lucrurile rele si închipuirile si mestesugirile diavolesti, toată răutatea iadului, îndemnurile spre păcat, dezmierdările si alte patimi nenumărate n-au lipsit de la mine. Căci, cu ce fel de păcate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? Tot păcatul l-am făcut, toată desfătarea neiertată am lăsat să intre în sufletul meu. Netrebnic m-am făcut înaintea Ta, Dumnezeul meu, si înaintea oamenilor. Cine mă va ridica pe mine, cel ce am căzut întru atâtea păcate rele? Doamne, Dumnezeul meu, spre Tine nădăjduiesc. De mai este pentru mine nădejde de mântuire, de biruieste iubirea Ta de oameni multimea fărădelegilor mele, fii mie Mântuitor si, după îndurările si milele Tale, slăbeste, lasă, iartă, toate câte am gresit Tie; că s-a umplut de multe rele sufletul meu si nu aflu întru mine nădejde de mântuire. Miluieste-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, si să nu-mi răsplătesti mie după faptele mele, ci întoarce-mă, sprijineste-mă, izbăveste sufletul meu de relele ce au crescut într-însul si de agonisirile lui cele cumplite. Miluieste-mă pentru mila Ta, ca unde s-a înmultit păcatul să prisosească harul Tău, si să Te laud si să Te slăvesc în toate zilele vietii mele. Că Tu esti Dumnezeul celor ce se pocăiesc si Mântuitorul celor ce gresesc si Tie slavă înăltăm, împreună si Părintelui Tău celui fără de început si Preasfântului si Bunului si de viată Făcătorului Tău Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.


Rugăciunea a cincea, a Sfântului Ioan Damaschin:

Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce singur ai putere a ierta păcatele oamenilor, ca un bun si iubitor de oameni, treci cu vederea toate greselile mele cele cu stiintă si cu nestiintă, si mă învredniceste să mă împărtăsesc, fără de osândă, cu dumnezeiestile, preaslăvitele, preacuratele si de viată făcătoarele Tale Taine, nu spre osândă, nici spre adăugirea păcatelor, ci spre curătire si sfintire si spre dobândirea vietii si împărătiei ce va să fie, spre zid si ajutor, spre izgonirea celor potrivnici si spre pierderea greselilor mele celor multe; că Tu esti Dumnezeul milei si al îndurărilor si al iubirii de oameni si Tie slavă înăltăm, împreună si Tatălui si Duhului Sfânt, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a sasea, a Sfântului Vasile cel Mare:

Stiu, Doamne, că mă împărtăsesc cu nevrednicie cu Preacuratul Tău Trup si Scump Sângele Tău, si vinovat sunt, si osândă mie însumi mănânc si beau, neputându-mi da seama, precum se cuvine, de Trupul si Sângele Tău, Hristoase, Dumnezeul meu. Ci îndrăznind spre îndurările Tale, mă apropii de Tine, Cel ce ai zis: „Cel ce mănâncă Trupul Meu si bea Sângele Meu întru Mine rămâne si Eu întru dânsul”. Deci, milostiveste-Te, Doamne, si nu mă pedepsi pe mine, păcătosul, ci fă cu mine după mila Ta. Si să-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tămăduire si curătire, spre luminare si pază, spre mântuirea si sfintirea sufletului si a trupului; spre izgonirea a toată nălucirea, a faptei celei rele si a lucrării diavolesti, care se lucrează cu gândul întru mădularele mele, spre îndrăznirea si dragostea cea către Tine, spre îndreptarea si întărirea vietii, spre înmultirea faptei celei bune si a desăvârsirii, spre plinirea poruncilor si spre împărtăsirea cu Sfântul Duh, ca merinde pentru viata de veci si spre răspuns bineprimit la înfricosătorul Tău tron de judecată, iar nu spre certare sau spre osândă.

Rugăciunea a saptea, a Sfântului Simeon Noul Teolog:

Din buze întinate, din inimă pângărită, din limbă necurată, din suflet spurcat, primeste-mi rugăciunea, Hristoase al meu, si neînlăturându-mi nici cuvintele, nici obisnuintele, nici nerusinarea, dă-mi mie a grăi cu îndrăzneală cele ce voiesc, Hristoase al meu, si mai vârtos mă si învată ce mi se cuvine a face si a grăi. Gresit-am mai mult decât desfrânata care, aflând unde sălăsluiesti, cumpărând mir, cu îndrăzneală a venit să ungă picioarele Tale, ale Stăpânului meu Hristos si Dumnezeului meu. Cum pe aceea, apropiindu-se din inimă, n-ai lepădat-o, nici de mine nu Te scârbi, Cuvinte, ci dă-mi să tin si să sărut picioarele Tale si cu izvor de lacrimi, ca si cu niste mir de mare pret, cu îndrăzneală să le ung. Spală-mă cu lacrimile mele, curăteste-mă cu ele, Cuvinte. Iartă-mi greselile si îmi dă îndreptare. Stii multimea răutătilor mele, stii si bubele mele, si rănile mele le vezi, dar si credinta mi-o stii, vointa mi-o vezi si suspinurile mi le auzi. Nu se ascunde înaintea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, Făcătorul si Izbăvitorul meu, nici picătura de lacrimi, nici din picătură vreo parte. Cele încă nesăvârsite de mine le-au cunoscut ochii Tăi si în cartea Ta se află scrise si cele încă nefăcute de mine. Vezi smerenia mea, vezi-mi osteneala câtă este si toate păcatele mi le iartă, Dumnezeule a toate, încât, cu inima curată, cu gândul înfricosat si cu sufletul smerit să mă împărtăsesc cu Tainele Tale cele preacurate si preasfinte, cu care se îndumnezeieste si se face viu tot cel ce mănâncă si bea din ele cu inimă curată; că Tu ai zis, Stăpânul meu: „Cel ce mănâncă Trupul Meu si bea Sângele Meu întru Mine rămâne si Eu întru dânsul”. Cu totul adevărat este cuvântul Stăpânului si Dumnezeului meu, că cel ce se împărtăseste cu Darurile cele dumnezeiesti si îndumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase al meu, Cel ce esti din Lumina cea cu trei străluciri, Care luminează lumea. Deci, pentru ca să nu rămân singur, fără de Tine, Dătătorule de viată, suflarea mea, viata mea, bucuria mea, mântuirea lumii, pentru aceasta m-am apropiat de Tine, precum vezi, cu lacrimi si cu sufletul umilit. Mă rog să iau izbăvire de greselile mele si să mă împărtăsesc fără de osândă cu Tainele Tale cele dătătoare de viată si fără de prihană, ca să rămâi, precum ai zis, cu mine, cel de trei ori ticălos, ca să nu mă răpească cu viclesug înselătorul, aflându-mă depărtat de harul Tău, si, înselându-mă, să mă depărteze si de îndumnezeitoarele Tale cuvinte. Pentru aceasta cad înaintea Ta si cu căldură strig căre Tine: Precum pe fiul cel pierdut si pe desfrânata, care au venit la Tine, i-ai primit, asa mă primeste si pe mine, desfrânatul si spurcatul, Milostive, care cu suflet umilit vin acum la Tine. Stiu, Mântuitorule, că altul ca mine n-a gresit Tie, nici a făcut faptele pe care le-am făcut eu. Dar si aceasta stiu, că mărimea greselilor mele si multimea păcatelor mele nu covârsesc răbdarea cea multă a Dumnezeului meu, nici iubirea Lui de oameni cea înaltă; ci pe cei ce fierbinte se pocăiesc, cu mila îndurării îi curătesti si îi luminezi si cu lumina îi unesti, părtasi Dumnezeirii Tale făcându-i fără pizmuire; si lucru străin de gândurile îngeresti si omenesti vorbesti cu ei, de multe ori, ca si cu niste prieteni ai Tăi adevărati. Acestea mă fac îndrăznet, acestea îmi dau aripi, Hristoase al meu, si, punându-mi nădejdea în multele Tale binefaceri fată de noi, bucurându-mă si cutremurându-mă, cu focul mă împărtăsesc; iarbă uscată fiind eu, si – străină minune! – mă răcoresc nears, ca rugul de demult care, aprins fiind, nu se mistuia. Pentru aceasta, cu gând multumitor si cu multumitoare inimă, cu multumitoare mădulare ale sufletului si ale trupului meu, mă închin si Te măresc si Te preaslăvesc pe Tine, Dumnezeul meu, Cel ce cu adevărat esti binecuvântat, acum si în veci. Amin.

Rugăciunea a opta, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Dumnezeule, slăbeste, lasă, iartă-mi toate greselile câte Ti-am gresit Tie, sau cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu gândul, cu voie sau fără de voie, cu stiintă sau cu nestiintă, toate mi le iartă ca un bun si de oameni iubitor. Si, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale slujitorilor Tăi îngeri, ale sfintelor puteri si ale tuturor sfintilor, care Ti-au bineplăcut Tie din veac, binevoieste ca fără de osândă să primesc Sfântul si Preacuratul Tău Trup si Scumpul Tău Sânge, spre tămăduirea sufletului si a trupului si spre curătirea gândurilor mele celor rele. Că a Ta este împărătia si puterea si slava, a Tatălui si a Fiului si a Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a noua, a Sfântului Ioan Gură de Aur:
Nu sunt vrednic, Stăpâne Doamne, să intri sub acoperământul sufletului meu, ci, de vreme ce Tu, ca un iubitor de oameni, vrei să locuiesti întru mine, îndrăznind, mă apropii. Porunceste-mi si voi deschide usile pe care Tu Însuti le-ai zidit si intră cu iubirea Ta de oameni, pe care pururea o ai. Intră si luminează cugetul meu cel întunecat. Si cred că aceasta vei face, că n-ai îndepărtat pe desfrânata care a venit la Tine cu lacrimi, nici pe vamesul care s-a pocăit nu l-ai alungat, nici pe tâlharul care a cunoscut împărătia Ta nu l-ai izgonit, nici pe prigonitorul Pavel care s-a pocăit nu l-ai lăsat cum era; ci pe toti care au venit la Tine cu pocăintă i-ai rânduit în ceata prietenilor Tăi, cel ce singur esti binecuvântat, totdeauna, acum si în vecii nesfârsiti. Amin.

Rugăciunea a zecea, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, slăbeste, lasă, milostiveste-Te si-mi iartă mie, păcătosului, netrebnicului si nevrednicului robului Tău, căderile în păcat, smintelile si greselile mele, toate câte am păcătuit fată de Tine, din tineretile mele până în ziua si ceasul de acum, fie cu stiintă, fie din nestiintă, cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu gândul, sau în cuget, cu deprinderile si cu toate simturile mele. Si, pentru rugăciunile celei ce fără de prihană Te-a născut pe Tine, ale Preacuratei si pururea Fecioarei Maria, Maicii Tale, singura nădejde neînfruntată si ocrotitoare si izbăvitoare a mea, învredniceste-mă, fără de osândă, să mă împărtăsesc cu Preacuratele, nemuritoarele, de viată făcătoarele si înfricosătoarele Tale Taine, spre iertarea păcatelor si spre viata de veci, spre sfintire, spre luminare, spre tărie, spre vindecare si spre sănătatea sufletului si a trupului si spre stergerea si pierderea cu totul a cugetelor, a gândurilor si a deprinderilor mele celor rele si a nălucirilor de noapte ale duhurilor celor viclene si întunecate. Că a Ta este împărătia si puterea, slava, cinstea si închinăciunea, împreună cu Tatăl si cu Duhul Sfânt, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.


Rugăciunea a unsprezecea, a Sfântului Ioan Damaschin:

Înaintea usilor casei Tale stau si de gândurile cele rele nu mă depărtez. Ci Tu, Hristoase Dumnezeule, Care ai îndreptat pe vamesul si ai miluit pe canaaneanca si ai deschis tâlharului usile raiului, deschide-mi si mie îndurările iubirii Tale de oameni si mă primeste pe mine, cel ce vin si mă ating de Tine, ca pe desfrânata si ca pe cea cu scurgerea de sânge. Că aceasta, atingându-se de marginea hainei Tale, prea lesne a luat tămăduire, iar aceea, cuprinzând preacuratele Tale picioare, a dobândit dezlegare de păcate. Iar eu, ticălosul, întreg Trupul Tău cutezând a-L primi, să nu fiu ars, ci mă primeste ca si pe dânsele si-mi luminează simtirile cele sufletesti, arzând nelegiuirile păcatelor mele, pentru rugăciunile celei ce fără de sământă Te-a născut pe Tine si ale puterilor ceresti, că binecuvântat esti în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a douăsprezecea, a Sfântului Ioan Gură de Aur:

Cred, Doamne, si mărturisesc că Tu esti cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiesti pe cei păcătosi, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este însusi Preacurat Trupul Tău si acesta este însusi Scump Sângele Tău. Deci, mă rog Tie: Miluieste-mă si-mi iartă greselile mele cele de voie si cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu fapta, cele cu stiintă si cu nestiintă, si mă învredniceste, fără de osândă să mă împărtăsesc cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor si spre viata de veci. Amin.

Deci, mergând să te împărtăsesti, să zici în taină, aceste stihuri ale lui Metafrast:
Iată, mă apropii de sfânta împărtăsire.
Si-mpărtăsindu-mă, Doamne, să nu mă arzi;
Că Tu esti foc si arzi pe cei nevrednici,
Ci curăteste-mă de toată-ntinarea.

Apoi:

Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi părtas mă primeste, că nu voi spune vrăjmasilor Tăi Taina Ta, nici sărutare îti voi da ca Iuda; ci, ca tâlharul mărturisindu-mă, strig Tie: Pomeneste-mă, Doamne, întru Împărătia Ta.

După aceea, stihurile acestea:

Sângele cel îndumnezeitor privind, te înspăimântează, omule.
Că foc este si arde pe cei nevrednici.
Dumnezeiescul Trup mă îndumnezeieste si mă hrăneste,
Îmi îndumnezeieste sufletul si-mi hrăneste minunat mintea.

Apoi aceste tropare:

Îndulcitu-m-ai cu dorul Tău, Hristoase, si m-ai schimbat cu dumnezeiasca Ta dragoste; ci arde, cu focul cel fără de materie, păcatele mele si mă învredniceste a mă sătura de desfătarea care este întru Tine, ca, de amândouă veselindu-mă, să slăvesc, Bunule, venirea Ta.

Întru strălucirile sfintilor Tăi, cum voi intra eu, nevrednicul? Că, de voi îndrăzni să intru în cămară, haina mă vădeste, că nu este de nuntă, si voi fi legat si lepădat de îngeri. Ci curăteste, Doamne, întinăciunea sufletului meu si mă mântuieste, ca un Iubitor de oameni.

După aceea se zice această rugăciune:

Stăpâne, Iubitorule de oameni, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă Sfintele acestea, pentru că sunt nevrednic, ci spre curătirea si sfintirea sufletului si a trupului si spre arvunirea vietii si a împărătiei ce va să fie. „Iar mie bine-mi este a mă alipi de Dumnezeu si a pune în Domnul nădejdea mântuirii mele”.

Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi părtas mă primeste, că nu voi spune vrăjmasilor Tăi Taina Ta, nici sărutare îti voi da ca Iuda; ci, ca tâlharul mărturisindu-mă, strig Tie: Pomeneste-mă, Doamne, întru Împărătia Ta.

Si asa cu umilintă să mergem să ne împărtasim.